Discutam cu o veche si buna prietena despre drepturile salariatului si ale angajatorului. Si din pacate am ajuns iar la discutii contradictorii.
De la ce a plecat totul? Ca de obicei , despre ce discuta doi prieteni care nu au mai vorbit de mult? Ce mai faci? Totu` bine? Ce zici de criza asta ? : P .. No... si de aici s-a ajuns la o mai veche problema de-a mea... Vezi arhiva in caz ca nu stii...
Domnisoara sustine sus si tare ca angajatorul se poate lipsi de un angajat atunci cand asta doreste inimioara lui . Corect , atata timp cat asta se face cu restructurare (desfiintare de post ) si angajatorul isi asuma riscul de a nu mai angaja pe postul respectiv o perioada ( eu stiam 2 ani, poate stiu prost ) . Ea sustine ca nu`i adevarat , ca daca seful tau ( sau angajatorul direct ) iti pune in vedere ca nu mai esti dorit, tu nu mai poti ramane in firma respectiva , ca altfel devine urat ...
In ce sens? Pai ca`ti umbla la litere in CM ( nu se mai trece I in cartea de munca de ceva vreme din cunostintele mele ) , ca te scoate indisciplinat ( daca ajungi la timp, pleci la timp, nu ajungi beat , nu pornesti batai si scandaluri la munca .. nu are cum ) ca una, ca alta.
Singura chestie pe care ti-o poate face ( din punctul meu de vedere ) este sa te faca sa te simti aiurea acolo si sa pleci din initiativa ta.
Si aici intervine "bunul simt " vs "lege".
Scenariul 1 :
Angajatoru' : Domnule Paul , nu mai sunteti dorit in aceasta firma , ori va dati demisia ori va dam afara noi.
Paul ( cu bun simt ) : Ok, plec eu .
Angajatoru`: Ok , astept demisia.
Scenariul 2:
Angajatoru`: : Domnule Paul , nu mai sunteti dorit in aceasta firma , ori va dati demisia ori va dam afara noi.
Paul ( cu niscai cunostinte de lege ) : De ce?
Angajatoru`: Pai cum de ce? Ca asa vreau eu! Nu imi place de tine !
Paul : Pai de ce? Gresesc eu in munca mea?
Angajatoru`: Nu asta e problema, gasim noi modalitate sa te dam afara, si iti facem si viata calvar .
Paul : Sa va spun eu posibilitatile atunci :
1 . desfiintare de post cu imposibilitatea angajarii pe post timp de x luni
2. incompetenta ( foarte greu de demonstrat , iar in instanta am sanse mai mari sa castig de cat voi )
3. indisciplina ( nu se pune, vin la 8 , plec la 7 , nu beau la munca ,nu ma bat )
4. Incalcarea prevederile din ROI ( Regulamentul de ordine interna) prevazute cu sanctiunea de desfacere a contractului de munca. ( ex: nerespectarea secretelor de serviciu )
Pasii pentru incompententa :
1 mustrare verbala
2 avertisment verbal de fata cu echipa pentru repetarea greselii
3 training pentru corectarea greselilor
4 avertisment scris la repetarea greselii pentru care s-a facut trainingul
La 2 avertismente scrise se poate incheia contractul de munca unilateral .
No, acu` voi ce preferati ?
Bun simt sau iti aperi drepturile tale legale?
Grea dilema nu?
C ya....
LATER EDIT : Chill, nu vrea nimeni sa ma dea afara . E ok unde sunt si cum sunt .. Era doar un caz de principiu.
LE 2 : In firmele mari cand apar cazuri din astea se ajunge la o intelegere amiabila . Ex: Cate salarii vrei sa`ti dau sa-ti dai demisia? Fara amenintari , fara nimic. Omu` e compensat si pleaca ...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
15 comentarii:
Avand in vedere ca firma urmareste profit, nu acte caritabile, io zic: LEGE!!!
Paul, din ce am mai discutat io cu cunostinte de-ale mele (oameni specializati in drept comercial, cu zeci de procese la activ in cauze angajat vs. angajator) am aflat ca in astfel de procese, angajatul castiga in "90 si ceva"% din cazuri.
Am mai spus-o: sclavagismul ilegal s-o desfiintat de mult. "Fac ce vrea muschiu meu" venit din partea unui angajator cu care ai semnat un contract legal, este frectie la picior de lemn, praf in oki, strigat de disperare! Si cine nu isi cunoaste drepturile, o musca!
ba Paulica. astia sa "te" dea afara au nevoie de munca serioasa, daca vor sa o faca legal. is prea multi pasi si e frecus maxim. asa ca e mai simplu sa te faca sa pleci de buna voie. litere inca sunt. dar ca sa ajunga sa le foloseasca trebuie x mustrari scrise pe care sa le semnezi si tu. deci lula.
un singur nume:
PENTALOG
Mannes : eu nu am spus niciun nume de firma, era un caz general. Pentru ca in majoritatea firmelor este asa . Iar descrierea mea nu se referea la firma , ci la faptul ca majoritatea angajatilor nu isi cunosc drepturile . Asta e cel mai deranjant. Angajatorul trebuie sa faca tot ce poate pentru a face bani el, deci e normal sa se gandeasca la binele lui, insa angajatii trebuie sa isi cunoasca drepturile, si sa nu apeleze la "bun simt" atunci cand li se cere asta....
Intelegi tu pui de neamt?
oricat ar incerca ei, e destul de greu sa te dea afara... doar cu pile prin locuri bine puse au sanse...
si daca te dau afara, nu mai au voie sa angajeze om pe postul pe care erai tu timp de 12 luni, nu 2 ani.
hai noroc.
si de pe baricada cealalta e greu uneori... mai ales daca ai fost prost la faza cu angajarile...:(
Stiu aspirinutzo, dar de aia s-au inventat contractele pe durata determinata :D . S-a terminat contractul. NU IL MAI PRELUNGESC :D punct.. si de la capat ;)
te pupa yaku`..
alea cam sperie angajatu'(determinatele)...cel putin in unele domenii...unde si asa dai greu de ei(de angajati)... sau cica de aia sunt asa speriate... eu ma pieptanasem de dimineata...bausem cafea...eram chiar zambitoare...cred!
n-are treaba.. io m-as speria de tine oricum :P ..
Acu` serios : faci contract determinat pe 3 luni, si dupa 3 luni ( care is de proba) il faci nedeterminat . Daca in 3 luni nu iti dai seama ca persoana angajata e incompetenta si iti dai seama dupa un an.. inseamna ca tu esti prost/proasta ( ca angajator ) :D
corect?
sau o ai de 5 ani si-ti dai seama ca: ce-a fost si ce-a ajuns...
ce spui tu acolo e bine spus, per general... doar ziceam ca existe nefericite cazuri particulare...da' no... la toti ni-i greu...
si da, ar trebui sa te sperii, ca-s "grea la vedere"!:))
corect!
Cu cat iti cunosti mai bine drepturile, cu atat esti mai in avantaj. Si cu cat esti mai patit, cu atat mai mult stii cum sa pui problema inaintea unei angajari.
Viata te invata ca multe firme urmaresc doar profitul si in cazul asta nu merita sa te sacrifici pentru ele. Daca nu ai invatat inca asta, inseamna ca trebe sa iti schimbi modu' de invatare.
Io deja am trecut prin trei firme si din fiecare am invatat cate ceva despre conditia micului negru: nimanui nu-i pasa de tine atata vreme cat produci; totul e roz atata vreme cat nu ai pretentii salariale; de comentezi - ne suparam etc.! Iar cand situatia se impute (pentru ei, angajatorii), isi strang jucarelele si migreaza spre alte locuri de joaca, fara sa i doara in cur de viitorul angajatului care ramane... well... somer!
Mai stiu 2 variatiuni pe aceasi tema:
Variaţiunea nambăr uan:
- se alege o camera intunecata
- se aprind cateva luminite localizate (spoturi)
- se aduna tot stuff-ul director acolo
- se adopta un aer grav, important superior, critic, dominator, inabusitor...and so on
- se cheama cate una bucata vita furajata... ah pardon, angajat voiam sa zic
- i se tranteste in fata pt semnare una bucata demisie gata tiparita (din motive personale si cu invocarea nush carui articol litera B - parca ala cu acordul partilor)
- daca netrebnicu' angajat incearca sa ridice privirea din pamant, se arunca in el cu tot arsenalul din doatare pana cand netrebunicioasa faptura incepe sa tremure si semneaza fara sa mai rationeze...
Variaţiunea nambăr ciu:
Catre personalul vizat si preferabil la sfarsit de luna se transmite o notificare de genul:
" Incepand de luna asta (care tocmai a trecut si pt care omu asteapta plata) firma noastra nu isi mai permite sa plateasca salariul intreg si de aceea iti va plati doar jumatate, ne pare rau altfel nu se poate...blablabla, daca vrei sa iti dai demisia noi nu avem ce face ne vom sacrifica si vom fi de acord cu ea..."
Criza ne-criza this shit is real :(
Ete geniu' unde sedea:
Alarma de incendiu a sunat la ora 4 pm in cadrul unui campus de birouri cand aproape toti angajatii erau prezenti la munca (approx 5,000 de oameni). Asa cum sunt cerintele in vigoare, intreaga cladire a fost rapid evacuata, in 3 minute si toti angajatii s-au adunat afara in fata complexului, in locurile special amenajate, asteptand urmatoarele anunturi.
Nu dupa mult timp, persoana responsabila de exercitiul de indendiu, a facut urmatorul anunt: "Dragi colegi: Cu sincere regrete, am fost rugat sa va anunt ca pentru multi dinte voi acesta va fi ultimul exercitiu de indendiu alaturi de fima noastra. Datorita crizei economice si climatului de afaceri nefavorabil, firma concediaza aproape 50% din personal. Asadar, cand acest anunt se va termina, va rog pe toti sa intrati inapoi in cladire.
Si daca cardul de acces nu functioneaza, atunci inseamna ca ati fost concediat, caz in care accesul in interiorul cladirii va este interzis si toate bunurile personale va vor fi trimise prin posta.
Firma foloseste aceasta metoda noua deoarece nu dorim sa blocam serverul de e-mail cu notificarile de concediere si mesajele de adio in numar foarte mare (mii) si de asemenea dorim sa evitam certurile si bataile in interiorul cladirii si in consecinta probleme de securitate pentru toti angajatii. Speram ca ati avut o cariera infloritoare alaturi de noi. Iar acum pasiti inauntru…si mult noroc!
Cum le stie el pe toate ca un om mare...cum il mai preocupa...cum isi da cu parerea ca un autentic romanaş...
Ia niste carti.
Trimiteți un comentariu