In ultima vreme imi tot apare in cale conceptul de "datorie morala" .... e drept .. de cele mai multe ori in contextul in care o persoana vrea sa paraseasca o corabie plina de sobolani....din care sa se salveze pana nu il trag altii in jos... Adica .. ajunge omu` la un moment in care zice : Frate.. nu mai am viitor in firma asta.. am alte prioritati.. eu consider ca mi-am dat interesul ca totul sa mearga bine cat timp am fost aici .. gata.. plec sa imi urmez celelalte scopuri... Atunci se pregateste omu` si vine cu demisia in protzap ( ca sa nu ii zic jalba.. desi... in ziua de azi ... ) . Aici intra in actiune psihologia ieftina manageriala din Romania.. Exemplu de discutie ipotetica :
Angajat : Vreau sa imi dau demisia, am alte planuri de viitor.
Manager: Dar de ce? Noi ti-am oferit atatea sanse de dezvoltare, te-am ajutat cand erai la inceputurile carierei , si acum tu ne injunghii pe la spate? TU AI O DATORIE MORALA FATA DE ACEASTA MINUNATA INTREPRINDERE ( a se citi firma multinationala ) .
Aici se desprind doua cazuri :
1. cand intr-adevar firma a facut lucrurile astea, cand si-a dat interesul ca tu sa te dezvolti ca individ, sa termini niste studii, prin traininguri sa te ajute pe tine ca astfel sa ajuti si tu firma... atunci da.. ai o datorie morala fata de firma .
2. cand firma nu iti ofera niciun fel de training, cand tu ceri concediu pentru studii si ti se spune ca munca ta pentru firma ( adica sapa pe plantatie ) este mult mai importanta decat studiile tale, cand tu iti ceri niste drepturi pe care le ai legal si ei iti vin cu diferite scuze pentru a nu ti le indeplini. .. atunci.. nu .. nu ai decat datoria de a-ti baga piciorul ( ca sa nu zic p**a) si sa iti urmezi interesele personale.....
Deci domnilor manageri... mai lasati-ne cu psihologii ieftine.. ca avem si noi creiere si stim cine ne-a ajutat, cine ne-a injunghiat pe la spate, cine ne-a vorbit pe fata de bine si pe spate de rau, cine doar pozeaza in binefacatori.
Acum o sa vorbesc putin despre respect ... sau mai exact lipsa de respect... Multi manageri promit marea cu sarea si luna de pe cer la angajare .. iar dupa aia .. nu mai insemni pentru ei decat inca o unealta cu care face bani.... Si cand mergi si intrebi .. : Unde e respectul in firma? respect datorat muncii pe care o prestez, varstei, pregatirii mele profesionale.. ? Ti se va raspunde : RESPECTUL VINE CU TIMPUL :) de parca poti spune DA , dupa 2 ani de munca intr-adevar o sa primesc respect..
Oameni buni, respectul pentru cel de langa tine intr-adevar trebuie castigat de persoana respectiva, dar nu se porneste niciodata printr-o lipsa de respect... nu poti sa ai o atitudine lipsita de respect fata de altii doar pentru ca tu esti sef , manager, patron... asta tine de cei 7 ani de acasa... pe care multi nu ii mai au....
Hai ca iar ma scarbesc.... C ya....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
13 comentarii:
Respectul care ar trebui sa fie bidirectional, este, se pare cam luat la faultat. Adica firma vorbeste de el si angajatul trebuie sa dea dovada de el prin fapte.
Apai, cu vorba... "Playback poa sa faca si o surdo-muta" (cum bine zic Parazitii). Si firmele care stiu sa faca kestiile astea numai oral... asta si sunt: niste oraliste, niste candidati la presedentie plini de cacat, care isi fac propaganda de canal intr-o tara de cartier. :)
E o prostie sa lucrezi pentru respect. Trebuie sa lucrezi pentru bani. La magazin cand mergi sa-ti iai ceva de mancare, iti cere respect sau bani ? Sa bagi ca prostul 1 an de overtime si la sfarsit sa-ti zica "yo, respect". Ce respect vrei de la o firma care te plateste cu 250 euro ? Pentru mine respectul inseamna salariu de 4 cifre.
Doi betzivi la o carciuma:
- Baa, tu ma respecti?
- Da
- Si eu te respect! Vezi, suntem oameni respectabili!
[anonim], ai dreptate. M-am cam lat cu alte tampenii si am uitat ce voiam sa zic de fapt si de drept.
Intr-adevar, toti muncim pentru bani, dar recunoaste ca si respectul pentru angajat/angajator joaca un rol foarte important intr-o firma. Adica, nu cred ca ti-ar conveni sa vina sefu sa te ia la bascalii... (asta decat daca salariul ar fi super bun).
De fapt, voiam sa vbesc de DATORII MORALE.
Datorii morale am fata de parinti si rude, fata de prietenii care mi-au fost alaturi la greu si colegii care nu m-au lasat sa cad cand m-am impiedecat. Datorii morale am fata de omul care m-o luat din mocirla si mi-o dat de mancare.
DAR, nu am DATORII MORALE fata de cel care ma plateste pentru o sarcina, fata de cel care pe fata imi da de mancare si pe la spate scoate mancarea aia din tomberon.
Dapoi, ce pielea mea DATORII MORALE intr-o lume in care singura valoare morala este BANUL?!?!?!
Sa fim seriosi: facem frectie la picior de lemn! Eu am oameni carora le sunt dator moral si dde multe ori nu le platesc datoria. Eu ma consider un moralist, de aia ma si sictiresc cand aud faze de genul asta: Tu ai o datorie morala fata de X si Y ptr ca ei te platesc sa bla-bla-bla. FUCK YOU, DUDES!!!
@Anonim.. da ai dreptate si banii sunt importanti, dar cred ca mai important decat banii e sa faci ce iti place si sa fii respectat pentru munca pe care o faci. Iar respectul se va arata prin recompense... daca exista o doza de respect a angajatorului fata de munca ta.. se va vedea la bani...
@Madcat : REPET : psihologie ieftina .. menita sa impresioneze personalitati slabe :) I REST MY CASE
Blueaaaaaaaahahahahahaa!!!
Da, Paul... vezi tu, necunoasterea poate fi exploatata. INFORMATIA ESTE PUTERE! Cu cat stii mai mult, cu cat te interesezi de soarta ta (pana la urma) mai mult, cu atat ai de castigat.
Psihologia ieftina, de canal / de cartier / de colt de strada / de week-end da rezultate, cum bine ziceai, atunci cand este aplicata pe cei ce nu cunosc... ceilalti, isi skimba locul de munca... PRIETENII STIU DE CE!!! :)
Si inca o chestie.. pe care am omis-o.. daca intr-adevar ai datorii morale fata de o firma... ( adica firma respectiva te-a ajutat sa cresti, dar acum nu te mai poate ajuta sa avansezi) sunt convins ca firma respectiva nu va incerca niciodata sa te opreasca sa pleci la mai bine.. si sunt de asemenea convins ca tu ca individ vei accepta orice conditie legata de predare de competente sau ajutor pentru firma respectiva....
...cum zici tu, Paul... asa ar trebui sa se intample intr-o firma "normala" (adica, asa cum ar trebui sa fie) - si astea sunt cam raritati.
Paulie - la ultimul comment: de acord 100%. Exact asa si este daca firma te respecta, si asta ar trebui sa fie o chestie normala: daca ai hotarat sa pleci inseamna ca ceva nu-ti convine. Daca ceva nu-ti convine, deseori e vina firmei ca nu ti-a putut asigura conditiile care sa-ti convina. Un om intreg la cap intelege asta si incearca sa se corecteze, nu sa spele creierii angajatului pe picior de plecare, si a celor ramasi, pentru ca sa nu plece. In acelasi timp nefacand nimic pentru a imbunatati real situatia.
Apai, puii mei... Ce draq de firma i aia unde ti se programeaza si data cand o sa fi respectat?!?!?! Nu ti-au dat si o ora de la cat incepe respectul?! :))))))))))))))))
Io, de respect in gura m-am cam saturat. La nicio firma unde am lucrat nu am fost respectat cum ar trebui. Doar de colegi... la urma-urmei, din pct de vedere uman, cu atat ramai: prietenii.
Cel mai funny e sa mergi la manager sa ceri respect, si sa-ti zica ca il vei avea peste N luni. Cred ca nu mai e nimic de zis aici :)))))) Si mai cred ca lumea intelege deja notiunea de respect intr-un mod cat se poate de pervers. Respectul adevarat nu se cumpara, nu se vinde, nu se asteapta. Ceea despre ce se vorbeste aici... hm, cred ca e orice, numai nu respect in sensul lui real...
Mda... ar trebui sa merg si io sa intreb cand se baga "respect" la noi in agentie si sa imi rezerv vreo 2 kile, nemodificate genetic :))))))))))))).
Datorii Mortale, as spune eu! :)
Ai zice ca i nume de film, but, hey, viata bate filmu', right?! :)
Trimiteți un comentariu